Descrierea generală a cursului
În practica clinică și psihoterapeutică ne întâlnim frecvent cu situații în care intervențiile aplicate în conformitate cu protocoale terapeutice standardizate nu conduc la rezultatele așteptate (Hayes & Hofmann, 2018). Una dintre explicații este reprezentată de complexitatea cazurilor clinice, caracterizate adesea prin suprapuneri diagnostice, comorbidități multiple și niveluri variabile de severitate. La acestea se adaugă și unele limite asociate sistemelor nosologice actuale, inclusiv în ceea ce privește fidelitatea, validitatea și utilitatea lor clinică (Carr & McNulty, 2016). Pentru practician, astfel de cazuri ridică dificultăți importante atât în procesul de conceptualizare, cât și în elaborarea planului de tratament și în alegerea intervențiilor terapeutice. În fața unui caz complex apar, în mod firesc, întrebări precum: De unde încep? Ce problemă este prioritară? Cum conceptualizez acest caz? Cum construiesc și mențin o relație terapeutică eficientă în aceste condiții? Ce intervenții și tehnici sunt cele mai potrivite pentru acest pacient? Sunt întrebări firești, pe care, într-o formă sau alta, ni le adresăm cu toții atunci când lucrăm cu cazuri complexe și dificil de gestionat.
Literatura de specialitate acumulată până în prezent sugerează existența unor limite ale abordărilor bazate exclusiv pe protocoale specifice, în special în cazul pacienților cu prezentări clinice complexe și cu multiple probleme concomitente (Weisz et al., 2012; Cuijpers et al., 2021). Această realitate susține necesitatea unor modele terapeutice mai flexibile, capabile să adapteze intervenția la particularitățile pacientului, la procesele psihologice relevante și la dinamica specifică a cazului.
În ultimii ani au fost dezvoltate și promovate astfel de abordări, printre care Psihoterapia Cognitivă Orientată spre Recuperare (Recovery-Oriented Cognitive Therapy – CT-R) (Beck et al., 2020) și modelele de intervenție dezvoltate în cadrul Psihoterapiei Bazate pe Procese (Process-Based Therapy – PBT) (Hayes & Hofmann, 2019; Hofmann & Hayes, 2021). Deși aceste modele sunt relativ recente și continuă să fie dezvoltate și evaluate empiric, ele oferă o perspectivă promițătoare pentru lucrul cu cazurile complexe, prin integrarea și flexibilizarea unor principii și intervenții provenite din diferite abordări cognitiv-comportamentale, pentru care există deja dovezi consistente de eficiență în tratamentul unei game largi de probleme psihologice.
În acest curs vom trece de la principii la aplicarea lor concretă în practica clinică. Veți învăța cum să realizați o analiză funcțională și o conceptualizare a cazului, cum să construiți un plan de tratament adaptat particularităților pacientului și, mai ales, cum să selectați și să aplicați intervenții specifice PB-CBT în cazul unor prezentări clinice complexe și dificil de gestionat, precum tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de personalitate și tulburările psihotice.
1. Precondiţii:
1.1. Legate de competenţele cursanților: Psihoterapeuți cu drept de liberă practică. Pentru cursanții aflați în formare, dar care nu dețin drept de liberă practică emis de către CPR, se va elibera o adeverință (diplomă) de participare.
1.2. Modul recomandat pentru nivel de formare în CBT: Intermediar și Avansat.
2. Obiective cursului:
2.1 Familiarizarea cursanților cu modelul și cadrul teoretic al Psihoterapiei Cognitiv-Comportamentale Bazată pe Proces (PB-CBT), precum și dobândirea unor abilități și deprinderi practice în evaluarea psihologică clinică și intervențiile PB-CBT, pentru pacienții care prezintă diferite tulburări severe din spectrul psihopatologic.
3. Descrierea generală a cursului:
Formator: Conf. univ. Dr. Cosmin Popa, Psiholog clinician principal, Psihoterapeut principal în psihoterapie cognitiv-comportamentală
Locul de desfășurare al cursului: Online, platforma ZOOM.
Data desfășurării modulului: data va fi anunțată ulterior
Număr total de ore de formare: 20 de ore.
Credite CPR: 20 de credite
Cost:
Deadline înscrieri:
Programul de desfășurare:
Vineri: între orele 15-20;
Sambătă: între orele 09-17;
Duminică: între orele 09-17;
Link-ul de conectare: se va trimite ulterior, cursanților înscriși.
4. Motivație:
În practica clinică și psihoterapeutică, există numeroase situații în care intervențiile aplicate în mod standard, după protocoale specifice, nu funcționează (Hayes, Hofmann, 2018). Acest lucru se datorează faptului că există o multitudine de suprapuneri diagnostice însoțite de severitatea unor tulburări nosologice sprecifice, peste toate acestea suprapunându-se uneori și slaba reabilitate, validitate și utilitate clinică a DSM-urior (Carr & McNulty, 2016). Aceste cazuri clinice îi creează practicianului numeroase dificultăți privind conceptualizarea cazului, eloborarea planului de tratament și chiar intervenția terapeutică în sine. În acest fel, se nasc întrebări precum: Cu ce să încep să lucrez în acest caz? Ce să rezolv prima dată? Cum să conceptualizez? Cum să mențin o relație terapeutică cu acest pacient, în condițiile date? Care sunt cele mai eficiente tehnici pe care le pot folosi?, acestea reprezentând întrebări normale, pe care ni le adresăm cu toții atunci când lucrăm cu astfel de cazuri. Așadar, conform multor studii desfășurate până în prezent, se pare că există o limită a intervențiilor bazate pe protocoale specifice în aceste cazuri complexe și dificile (Weisz, et. al, 2012; Cuijpers, et al., 2021), astfel că este nevoie de dezvoltarea a noi abordări mai eficiente din perspectivă clinică. În prezent, există unele modele noi, precum Psihoterapia Cognitivă Orientată spre Recuperare (Recovery Oriented Cognitive Therapy – CT-R) (Beck, et al., 2020) sau intervențiile din PBT (Hayes & Hofmann, 2019; Hofmann & Hayes 2021). Aceste modele, deși se află încă la început, pot reprezenta o alegere fiabilă și eficientă în gestionarea acestor cazuri clinice, datorită faptului că integrează mai multe abordări ale CBT, care și-au demonstrat deja eficiența într-o gamă largă de tulburări.
În concluzie, în acest curs veți învăța practic cum să realizați o analiza funcțională, conceptualizarea, planul de tratament, dar și intervenția terapeutică specifică PB-CBT, în cazurile psihiatrice complexe și dificile, cum ar fi: tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de personalitate și tulburările psihotice.
5. Descrierea temelor de curs (sub formă modulară):
- Prezentarea unor manifestări clinice/diagnostice specifice tulburărilor clinice complexe și dificil de tratat, precum: tulburarea obsesiv-compulsivă (de intensitate severă), tulburările severe de pesonalitate, precum și tulburările psihotice: Definirea generală a tulburărilor clinice complexe și dificil de tratat.
- Stadiul actual al cunoașterii științifice privind eficiența clinică a PB-CBT în tratarea tulburărilor de spectru psihopatologic: Expunerea unor argumente de ordin științific privind eficiența PB-CBT, fundamentate pe conceptul de practică clinică bazată pe dovezi (evidence-based practice). Prezentarea unor studii clinice și a unor meta-analize, cu precădere publicate în ultimii cinci ani, care demonstrează eficiența PB-CBT într-o gama largă de tulburări de spectru psihopatologic.
- Prezentarea modelului general PB-CBT și a Meta-Modelul Evoluționist Extins (EEMM): Argumentarea motivației privind necesitatea noului model EEMM în practica psihoterapeutică specifică psihoterapiilor cognitive și comportamentale. Avantajele folosirii acestui model în practica clinică curentă, comparativ cu alte modele standard/clasice ale CBT. Precizări legate de inserarea modelului în cadrul altor psihoterapii, care nu fac parte din psihoterapiile cognitiv-comportamentale.
- Evaluarea clinică specifică PB-CBT: Descrierea modului în care interviurile/chestionarele clinice clasice de măsurare a prezenței și intensității simptomelor, cum ar fi: Yale-Brown Obsessive Compulsive Scale (YBOCS), Personality Clinical Form (PCF), sau Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS), pot fi corelate/asociate în practica clinică cu cele transdiagnostice precum Process-Based Assesment Tool (PBAT), Screening Tool for Psychological Distress (STOP-5), Cognitive Fusion Questionnaire (CFQ) și Acceptance and Action Questionnaire (AAQ-2), în cazul cazurilor clinice complexe și dificil de tratat.
- Analiza funcțională și conceptualizarea clinică din PB-CBT: Aspecte teroretice și practice privind modul de integrare a informațiilor colectate prin intermediul unui interviu clinic (Flanagan & Flanagan, 2016) și includerea acestora în elaborarea diagramei preliminare a rețelei (Preliminary Network Diagram), conform EEMM. Aceasta va indica felul în care moderatorii (cauza/cauzele) influențează mediatorii, adică principala problemă care generează și meține simptomatologia.
- Elaborarea planului de tratament specific PB-CBT pentru cazurile clinice dificile și complexe: Descrierea felului în care se va elaborara planul de tratament în baza analizei funcționale. În cadrul rețelei, fiecărui proces maladaptativ i se va opune unul adaptativ. Planul de tratament va avea la bază același model EEMM, fiind, de asemenea, elaborată diagrama conceptulizării de caz, care va include procesele adaptative descrise mai sus, astfel că toate informațiile din rețea vor fuziona și vor fi rearanjate în raport cu acest model conceptual. În plus, tot aici vor fi incluse și alte metode de tratament, cum ar fi revizuirea istorică/expirențială a credințelor centrale (Arntz & Lobbestael, 2018; Beck, 2021), sau tehnicile de minfulness (Hayes et al., 2012).
- Aplicații clinice ale PB-CBT în Tulburarea Obsesiv-Compulsivă: Elaborarea diagramei rețelei preliminare, a analizei funcționale și a conceptualizării de caz pentru tulburarea obsesiv-compulsivă, în baza unei vignete de caz și a unor secvențe înregistrate audio, ce relevă aspecte ale analizei funcționale și conceptualizării de caz, din practica clinică vizând tratamentul pacienților cu TOC sever.
- Aplicații clinice ale PB-CBT în tulburările severe de personalitate: Elaborarea diagramei rețelei preliminare, a analizei funcționale și a conceptualizării de caz pentru tulburările severe de personalitate, în baza unei vignete de caz și a unor secvențe înregistrate audio, ce relevă aspecte ale analizei funcționale și conceptualizări de caz, din practica clinică cu acești pacienți.
- Aplicații clinice ale PB-CBT în tulburările psihotice: Elaborarea diagramei rețelei preliminare, a analizei funcționale și a conceptualizării de caz pentru pacienții cu psihoză, în baza unei vignete de caz, ce relevă aspecte ale analizei funcționale și conceptualizării de caz din practica clinică cu pacienții cu tulburări psihotice. Identificarea procesului principal din cadrul conceptualizării, care are rol de mediator, și începerea intervenției prin aplicarea tehnicilor și metodelor specifice PB-CBT.
- Tehnici specifice PB-CBT pentru menținerea progresului și prevenirea recăderilor: Prezentarea principalelor noțiuni și elemente care contribuie la elaborarea unui plan de menținere a progresului și de prevenire a recăderilor pentru pacienții cu probleme psihologice severe, folosind Mindful Action Plan-ul (Moran, Bach & Batten, 2018).
Notă: Cursanții vor primi în prealabil și un portofoliu pentru folosirea worksheet-urilor specifice și a vignetelor de caz.
6. Condiții de înscriere:
Pentru obținerea celor 20 de credite profesionale de la CPR, înscrierile la acest curs se vor realizeaza prin trimiterea unui email la adresa: apcpc2022@gmail.com care va trebui să conțină:
1. Dovada achitării taxei aferente cursului (toți cursanții);
2. Copie scanata a atestatului de liberă practică în specialitatea Psihoterapie, semnată de către cursant (doar pentru persoanele care solicită credite profesionale).
Notă: În baza acestor documente se va încheia ulterior și contractul dintre furnizorul de formare profesională privind cursul de formare continuă acreditat cu 20 de credite CPR, în speță APCPC, și psihoterapeutul cu drept de liberă practică în calitate de participant la prezentul curs. Psihoterapeuții aflați în formare vor trimite doar copia după CI si dovada achitării taxei, urmând să le fie eliberată o adeverință de participare după finalizarea cursului (diplomă).
7. Datele legate de achitarea taxei de participare:
Asociația de Psihoterapie Cognitivă și Psihologie Clinică
Cont IBAN: RO34BTRLRONCRT0649826101
Deschis la: Banca Transilvania
8. Prerechizite recomandate:
1. Grant PM, Beck AT, Inverso E, Brinen AP, Perivoliotis D. (2020). Recovery-Oriented Cognitive Therapy for Serious Mental Health Conditions. New York: Guilford Press.
2. Beck, J. (2021). Cognitive-Behavioral Therapy. Basics and Beyond, 3rd Edition. New York: The Guilford Press.
3. Hofmann, S.G., Hayes, S.C., & Lorscheid, D.N. (2021). Learning Process-Based Therapy: A Skills Training Manual for Targeting the Core Processes of Psychological Change in Clinical Practice. Reno: Context Press
4. Hayes, S.C., Hofmann, S.G. (2018). Process-Based CBT: The Science and Core Clinical Competencies of Cognitive Behavioral Therapy, 1st Edition. Reno: Context Press.
9. Bibliografie
1. Arntz, A., & Lobbestael, J. (2018). Cognitive structures and processes in personality disorders. In W. J. Livesley & R. Larstone (Eds.), Handbook of personality disorders: Theory, research, and treatment (pp. 141–154). New York: The Guilford Press.
2. Beck, A. T., Grant, P., Inverso, E., Brinen, A. P., & Perivoliotis, D. (2020). Recovery-oriented cognitive therapy for serious mental health conditions. New York: The Guilford Press.
3. Beck, J. (2021). Cognitive-Behavioral Therapy. Basics and Beyond, 3rd Edition. New York: The Guilford Press.
4. Carr, A., & McNulty, M. (Eds.). (2016). The Handbook of Adult Clinical Psychology: An Evidence-Based Practice Approach, 2nd Edition. London: Routledge.
5. Cuijpers, P., Quero, S., Noma, H., Ciharova, M., Miguel, C., Karyotaki, E., Cipriani, A., Cristea, I. A., & Furukawa, T. A. (2021). Psychotherapies for depression: a network meta-analysis covering efficacy, acceptability and long-term outcomes of all main treatment types. World psychiatry, 20(2), 283–293.
6. Grant PM, Beck AT, Inverso E, Brinen AP, Perivoliotis D. (2020). Recovery-Oriented Cognitive Therapy for Serious Mental Health Conditions. New York: The Guilford Press.
7. Hayes, S. C., Strosahl, K. D., & Wilson, K. G. (2012). Acceptance and commitment therapy: The process and practice of mindful change, 2nd Edition. New York: The Guilford Press.
8. Hayes, S.C., Hofmann, S.G. (2018). Process-Based CBT: The Science and Core Clinical Competencies of Cognitive Behavioral Therapy, 1st Edition. Reno: Context Press.
9. Hofmann, S.G., & Hayes, S.C. (2019). The Future of Intervention Science: Process-Based Therapy. Clinical psychological science, 7(1), 37–50.
10. Hofmann, S.G., Hayes, S.C., & Lorscheid, D.N. (2021). Learning Process-Based Therapy: A Skills Training Manual for Targeting the Core Processes of Psychological Change in Clinical Practice. Reno: Context Press.
11. Moran, D. J., Bach, P. A., & Batten, S. V. (2018). Committed Action in Practice: A Clinician’s Guide to Assessing, Planning, and Supporting Change in Your Client. Reno: Context Press.
12. Weisz, J. R., Chorpita, B. F., Palinkas, L. A., & the Research Network on Youth Mental Health. (2012). Testing standard and modular designs for psychotherapy treating depression, anxiety, and conduct problems in youth: A randomized effectiveness trial. Archives of General Psychiatry, 69(3), 274–282